***
Rugăciunile care se rostesc înainte de citirea Psaltirii
***
PSALMUL 1
Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei
1. Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea păcătoșilor n-a stătut și pe scaunul pierzătorilor n-a șezut.
2. Ci în Legea Domnului voia lui și la Legea Lui va cugeta zi și noapte.
3. Și va fi ca pomul cel sădit lângă izvoarele apelor, care își va da rodul său la vremea sa, și frunza lui nu va cădea și toate câte va face vor spori.
4. Nu așa necredincioșii, nu așa, ci ca praful ce-l spulberă vântul de pe fața pământului.
5. Pentru aceasta nu se vor ridica necredincioșii la judecată, nici păcătoșii în sfatul drepților.
6. Că știe Domnul calea drepților, iar calea necredincioșilor se va pierde.
PSALMUL 2
Un psalm al lui David
1. Pentru ce s-au întărâtat neamurile și popoarele au cugetat cele deșarte?
2. Stătut-au de față împărații pământului și căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului și a Unsului Său:
3. „Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi jugul lor”.
4. Cel ce locuiește în Ceruri va râde de dânșii, și Domnul îi va batjocori pe ei.
5. Atunci va grăi către dânșii întru urgia Sa și întru mânia Sa îi va tulbura pe ei.
6. Dar Eu am fost pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.
7. Domnul a zis către Mine: „Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut.
8. Cere de la Mine și Îți voi da neamurile moștenirea Ta, și stăpânirea Ta, marginile pământului.
9. Paște-vei pe ele cu toiag de fier, ca pe niște vase de olar le vei zdrobi”.
10. Și acum, împărați, înțelegeți, învățați-vă toți care judecați pământul.
11. Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi Lui cu cutremur!
12. Luați învățătură, ca să nu se mânie cândva Domnul și să pieriți din calea cea dreaptă.
13. Când se va aprinde degrab mânia Lui, fericiți toți cei ce nădăjduiesc într-Însul.
PSALMUL 3
Un psalm al lui David,
când fugea din fața lui Avesalom, fiul său.
1. Doamne, de ce s-au înmulțit cei ce mă necăjesc? Mulți se scoală asupra mea.
2. Mulți zic sufletului meu: «Nu este mântuire pentru el întru Dumnezeul lui».
3. Dar Tu Doamne, sprijinitorul meu ești, slava mea și Cel ce înalți capul meu.
4. Cu glasul meu către Domnul am strigat și m-a auzit din muntele cel sfânt al Său.
5. Eu m-am culcat și am adormit; sculatu-m-am că Domnul mă va sprijini.
6. Nu mă voi teme de mulțime de popor, care împrejur mă împresoară.
7. Scoală, Doamne, mântuiește-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toți cei ce mă dușmănesc în zadar; dinții păcătoșilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mântuirea, și peste poporul Tău binecuvântarea Ta.
Slavă… Și acum…
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule
(de 3 ori).
Doamne miluiește (de 3 ori),
Slavă… Și acum…
PSALMUL 4
Întru sfârșit, în psalmi; o cântare a lui David
1. Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptății mele; întru necaz m-ai desfătat; milostivește-Te spre mine și ascultă rugăciunea mea.
2. Fii ai oamenilor, până când greoi la inimă? Pentru ce iubiți deșertăciunea și căutați minciuna?
3. Să știți că minunat l-a făcut Domnul pe cel cuvios al
Său; Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul.
4. Mâniați-vă, dar nu păcătuiți; de cele ce ziceți în inimile voastre, în așternuturile voastre vă căiți.
5. Jertfiți jertfa dreptății și nădăjduiți în Domnul.
6. Mulți zic: „Cine ne va arăta nouă cele bune?” Însemnatu-s-a peste noi lumina feței Tale, Doamne.
7. Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât cea pentru rodul lor de grâu, de vin și de untdelemn ce s-a înmulțit.
8. În pace mă voi culca și voi adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi întru nădejde m-ai așezat.
PSALMUL 5
Întru sfârșit, pentru moștenitoare;
un psalm al lui David
1. Graiurile mele ascultă-le, Doamne! Înțelege strigarea mea!
2. Ia aminte la glasul cererii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu.
3. Căci către Tine mă voi ruga, Doamne; dimineața vei auzi glasul meu.
4. Dimineața voi sta înaintea Ta și mă vei vedea; că Tu ești Dumnezeu Care nu voiești fărădelegea.
5. Nu va locui lângă Tine cel ce viclenește, nici nu vor sta călcătorii de lege înaintea ochilor Tăi.
6. Urât-ai pe toți cei ce lucrează fărădelegea; pierde-vei pe toți cei ce grăiesc minciuna.
7. De bărbatul vărsător de sânge și viclean Se scârbește Domnul.
8. Iar eu întru mulțimea milei Tale voi intra în casa Ta, închina-mă-voi către sfânt locașul Tău, întru frica Ta.
9. Doamne, povățuiește-mă întru dreptatea Ta, din pricina dușmanilor mei, îndreptează înaintea Ta calea mea.
10. Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este deșartă. Mormânt deschis este gâtlejul lor, cu limbile lor vicleneau.
11. Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor; după mulțimea nelegiuirilor lor, alungă-i pe ei, că Te-au amărât, Doamne.
12. Și să se bucure toți cei ce nădăjduiesc întru Tine; în veac se vor veseli și Te vei sălășlui întru ei.
13. Și se vor lăuda întru Tine toți cei ce iubesc numele Tău, că Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, căci ca și cu o armă de bunăvoință ne-ai înconjurat pe noi.
PSALMUL 6
Întru sfârșit, în laude, pentru
instrumente cu opt coarde; un psalm al lui David
1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri,
nici cu urgia Ta să mă cerţi.
2. Miluieşte-mă, Doamne, că sunt neputincios;
vindecă-mă, Doamne, că oasele mele s’au tulburat,
3. şi sufletul mi s’a tulburat foarte;
dar Tu, Doamne, până când?
4. Întoarce-Te spre mine, Doamne, izbăveşte-mi sufletul,
de dragul milei Tale mântuieşte-mă.
5. Că nu din moarte Te va pomeni cineva;
cine, în iad fiind, se va mărturisi Ţie?
6. Ostenit-am întru suspinul meu,
în fiece noapte scălda-voi patul meu,
în lacrimi aşternutul mi-l voi uda.
7. Ochiul meu s’a tulburat de supărare,
în mijlocul duşmanilor mei m’am învechit.
8. Îndepărtaţi-vă de mine voi, meşteri ai fărădelegii,
căci auzit-a Domnul glasul plângerii mele;
9. Domnul mi-a auzit ruga,
Domnul mi-a primit rugăciunea.
10. Să se ruşineze şi foarte să se tulbure toţi vrăjmaşii mei,
acum, degrab să dea înapoi copleşiţi de ruşine!
Slavă…
PSALMUL 7
Un psalm al lui David, pe care l-a cântat Domnului pentru cuvintele lui Huşai, fiul lui Iemeni.*
1. Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit,
mântuieşte-mă de toţi cei ce mă prigonesc şi izbăveşte-mă,
2. ca nu cumva ei asemenea unui leu să-mi răpească sufletul,
nefiind cel ce mântuieşte şi nici cel ce izbăveşte.
3. Doamne, Dumnezeul meu, dac’am făcut eu aceasta,
dacă’n mâinile mele e cumva nedreptate,
4. dac’am răsplătit cu rău celor ce mi-au făcut mie rău,
atunci gol să cad eu din faţa vrăjmaşilor mei;
5. vrăjmaşul să-mi prigonească sufletul şi să-l prindă,
viaţa în lut să mi-o calce
şi slava să mi-o culce’n ţărână!
6. Scoală-Te, Doamne, întru mânia Ta,
înalţă-Te pân’ la hotarele duşmanilor mei;
scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca pe care ai poruncit-o,
7. şi adunare de popoare Te va înconjura,
şi de dragul lor în înălţime Te vei întoarce.
8. Domnul va judeca popoarele;
Doamne, judecă-mă după dreptatea mea
şi după nerăutatea de deasupra mea.
9. Isprăvească-se răutatea păcătoşilor,
iar Tu îl vei călăuzi pe cel drept,
Tu, Cel ce pătrunzi inimile şi rărunchii, Dumnezeule!
10. Drept e ajutorul meu de la Dumnezeu,
Cel ce-i mântuieşte pe cei drepţi la inimă!
11. Dumnezeu, judecător drept şi tare şi îndelung-răbdător,
mânia nu Şi-o aduce’n fiecare zi.
12. Dacă nu vă veţi întoarce, El sabia Şi-o va face să lucească,
arcul Şi l-a încordat şi l-a pregătit
13. şi’n el a gătit unelte de moarte,
săgeţile Lui sunt gata pentru cei ce ard în mânie:
14. Iată, s’a chinuit să nască nedreptate,
a zămislit durere, a născut nelegiuire;
15. a deschis o groapă, şi a adâncit-o
şi va cădea în groapa pe care a făcut-o;
16. durerea lui se va întoarce pe capul său,
pe creştetul său nedreptatea lui se va coborî.
17. Lăuda-voi pe Domnul după dreptatea Lui
şi voi cânta numele Domnului Celui-Preaînalt.
PSALMUL 8
Pentru sfârşit: un psalm al lui David privitor la teascurile de vin.*
1. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul!
Că măreţia Ta s’a înălţat mai presus de ceruri.
2. Din gura pruncilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă,
din pricina vrăjmaşilor Tăi,
ca să-i nimiceşti pe duşman şi pe răzbunător.
3. Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale,
luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat:
4. Ce este omul, că-Ţi aminteşti de el?
sau fiul omului, că-l cercetezi pe el?
5. Micşoratu-l-ai pentru-o clipă mai prejos de îngeri,
cu slavă şi cu cinste l-ai încununat
6. şi l-ai pus peste lucrul mâinilor Tale,
pe toate le-ai supus sub picioarele lui,
7. oile şi boii, da, totul,
chiar şi fiarele câmpului,
8. păsările cerului şi peştii mării,
cele ce străbat cărările mărilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul!
Slavă…
DUPĂ ÎNTÂIA CATISMĂ
Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru…
Apoi troparele, glasul 1:
Întru fărădelegi fiind zămislit, eu, păcătosul, nu cutez a căuta la înălțimea cerului; dar, îndrăznind către iubirea Ta de oameni, strig Ție: Dumnezeule, milostiv fii mie și mă mântuiește!
De vreme ce dreptul abia se mântuiește, cum mă voi arăta eu, păcătosul, cel ce nu am purtat greutatea și zăduful zilei? Ci numără‑mă, Dumnezeule, cu cei din ceasul al unsprezecelea și mă mântuiește!
Slavă…
Brațele părintești grăbește a mi le deschide, că în păcate am cheltuit viața mea! Și căutând, Mântuitorule, la bogăția cea neîmpuținată a îndurărilor Tale, nu trece acum cu vederea inima mea cea sărăcită, căci către Tine, Doamne, strig cu umilință: greșit‑am la cer și înaintea Ta!
Și acum…
Preasfântă Fecioară, nădejdea creștinilor, pe Dumnezeu, pe Care L‑ai născut mai presus de minte și de cuvânt, roagă‑L neîncetat, împreună cu puterile cele de sus, să ne dea iertare de păcate și îndreptarea vieții, nouă, tuturor, celor ce cu credință și cu dragoste te preamărim pururea.
Apoi Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea aceasta:
Stăpâne atotputernice și necuprins, Putere începătoare de lumină și nepătrunsă, Părintele Ființei celei ipostatice și Purcezătorul Duhului Tău Celui de o putere, Care pentru îndurările milostivirii și pentru negrăita bunătate nu ai trecut cu vederea firea omenească cea cuprinsă de întunericul păcatului, ci dumnezeieștile lumini ale sfintelor Tale învățături le‑ai strălucit în lume mai întâi prin lege și prin proroci, iar mai apoi prin Însuși Fiul Tău cel Unul‑Născut, Care ai binevoit să ne răsară nouă trupește și la strălucirea luminii Tale să ne povățuiască; fie urechile Tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre și ne dăruiește nouă, Doamne, cu inimă neadormită și trează să petrecem toată noaptea vieții acesteia așteptând venirea Fiului Tău și Dumnezeului nostru, Judecătorul tuturor, nu culcați și dormind, ci priveghind și cugetând la lucrarea poruncilor Tale să ne aflăm, și întru bucuria Lui împreună să intrăm, unde este glasul cel neîncetat al celor ce prăznuiesc și nespusa dulceață a celor ce privesc frumusețea feței Tale celei negrăite. Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui Celui fără de început, împreună și Unuia‑Născut Fiului Tău și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
